O mare provocare a căii spirituale

Cum ne gestionăm emoţiile negative

de Emanuela Munteanu

Trăim într-o societate care suferă de nervozitate cronică. Mulţi par să poarte pe trup tatuajele unei vieţi pline de traume emoţionale. De aceea ei reacţionează rapid şi cu o vehemenţă nejustificată la cel mai mic stimul negativ. Este suficient să faci o plimbare cu mijloacele de transport în comun la ore de vârf şi poţi filma o sumedenie de scene care exprimă agresivitatea, maliţiozitatea, egoismul, invidia, împietrirea sufletească.

Ca practicanţi yoga se presupune că suntem un pic diferiţi. Şi chiar suntem până la un punct. Totuşi, în anumite momente reacţionăm ca şi cum nu am fi auzit niciodată despre yoga. Avem încă momente (sau perioade) când dăm jos masca de yoghin şi practicăm cu nonşalanţă mai toate viciile emoţionale pe care crezusem că le-am eliminat „definitiv”. După ce trece criza ne mirăm cum de am fost capabili de aşa ceva. Şi, eventual, băgăm totul, finuţ, sub preş pentru a putea purta în continuare, fără remuşcări, aura de fiinţă evoluată. Sau, dimpotrivă, ne analizăm cu luciditate pentru a vedea unde este greşeala. Ca să nu o mai repetăm.

De-a lungul celor aproape douăzeci de ani de practică spirituală m-am întrebat deseori cum se face că, deşi ştim atât de multe lucruri, deşi am învățat atâtea tehnici yoga foarte eficiente, cădem încă în plasa emoţiilor negative. Acest lucru mi-a părut mai puţin enigmatic în momentul în care am înţeles unele aspecte referitoare la mecanismul fiziologic al declanşării emoţiilor negative. Este vorba de câteva noţiuni simple despre mecanismul de funcţionare al creierului. Psihiatrii şi neurologii le cunosc foarte bine. Iar aspirantului care doreşte să ştie la ce să se aştepte din partea propriului trup şi al propriului psihic i-ar putea fi de un real folos.

Când sistemul de alarmă ne joacă feste

Creierul este compus din trunchiul cerebral (inclusiv diencefal), cerebel (sau creierul mic) și creierul mare (care include sistemul limbic şi neocortexul). Trunchiul cerebral exista deja acum 450 milioane de ani. Literatura de specialitate foloseşte uneori termenul de „creier reptilian” pentru a desemna această parte a creierului nostru, care face să ne asemănăm foarte mult în reacţii cu strămoşul nostru – omul cavernelor şi chiar mai departe, cu reptilele!

Creierul reptilian este însărcinat cu menţinerea proceselor vitale, cu protejarea siguranţei noastre ca individ şi cu perpetuarea speciei. În situaţii de criză declanşează „semnalul de alarmă” menit să ne protejeze viaţa şi siguranţa. Această reacţie a creierului arhaic se produce automat în momentele de insecuritate (fizică sau emoţională), privare de hrană, lipsă a somnului, privarea îndelungată de plăcere sau de informaţii senzoriale, contactul cu noul (despre care nu se ştie momentan dacă este sau nu o ameninţare), durerea (fizică sau emoţională), obstrucţionarea exercitării funcţiilor vitale (respiraţie, hrănire/excreţie, procreare). Tot la nivelul creierului arhaic este generat mecanismul de agresiune-sau-retragere („luptă sau fugi”), caracteristic şi animalelor, şi omului în situaţii limită. Din punct de vedere subtil, comportamentul controlat de creierul reptilian corespunde în mare măsură unui nivel de conştiinţă corespunzător lui MULADHARA CHAKRA.

Sistemul limbic (paleocortex, numit şi „creierul visceral”) este considerat centrul fiziologic al emoţiilor şi răspunde, printre altele, de coloritul afectiv (bucurie/suferinţă) al percepţiilor noastre. La acest nivel situaţiile şi evenimentele sunt etichetate drept plăcute sau neplăcute şi, ulterior, sunt dorite sau respinse. Sistemul limbic joacă un rol foarte important în prelucrarea informaţiilor care ajung efectiv în conştiinţa noastră, pe care le selectează după criterii de genul incitant/plictisitor, plăcut/neplăcut, nou/repetitiv etc. Deseori sistemul limbic efectiv ajustează realitatea, împiedicându-ne să sesizăm anumite aspecte pe care le consideră neinteresante sau, dimpotrivă, traumatizante. Emoţiile extraordinar de intense provoacă o reacţie a sistemului limbic care blochează orice intervenţie a zonei corticale. Una din preocupările preferate ale sistemului limbic este să ne determine să alergăm după plăcere şi să evităm durerea. Şi asta cu orice preţ.

Scoarţa cerebrală (neocortex) este formaţiunea cea mai nou apărută a creierului uman (1,5 milioane de ani) şi dezvoltarea ei foarte pronunţată este caracteristica distinctă a lui Homo sapiens. Ea mai poate fi numită şi „creierul gânditor”, întrucât la acest nivel omul devine capabil de gândire abstractă, limbaj, operare cu simboluri, considerente etice şi morale.

Modul în care relaţionează între ele cele trei segmente ale creierului este extrem de important pentru orice aspirant la spiritualitate. În ezoterism se vorbeşte deseori despre necesitatea de a controla partea animalică din noi pentru a putea face să înflorească toate calităţile divine. Aceasta nu este doar o metaforă, ci are o corespondenţă fiziologică foarte precisă, referindu-se la raporturile care se stabilesc între neocortex (caracteristic lui Homo sapiens) şi creierul arhaic (tendinţele animalice).

Cercetătorii au ajuns la concluzia că, pentru majoritatea indivizilor, neocortexul nu funcţionează corect decât atunci când necesităţile fundamentale ale creierului reptilian sunt îndeplinite. În caz contrar, creierul arhaic alterează sau chiar blochează complet proiectele raţionale ale creierului gânditor, iar omul intră pur şi simplu pe „pilot automat”. Asta nu este neapărat un lucru rău. În situaţii de criză, creierul arhaic este capabil să genereze reacţii extrem de rapide şi eficiente pentru a ne salva viaţa, cu mult mai bine decât ar putea-o face creierul gânditor. În schimb, în manifestarea noastră ca fiinţe raţionale, acelaşi mecanism stă la baza tuturor reacţiilor inferioare care sunt atât de spontane şi rapide, încât uneori ne scapă total de sub control. Istoria cunoaşte un caz celebru de acest gen: Sfântul Petru care, „înainte de ivirea zorilor”, s-a lepădat de Iisus de trei ori…

Mai este şi un alt aspect: la animale sistemul de alarmă este declanşat de obicei doar de factorii biologici; de aceea pentru ele acest mecanism funcţionează în mod corect. În cazul fiinţei umane intervine factorul psihologic, care uneori poate perturba foarte mult activitatea de securitate a creierului reptilian. De aceea la unii oameni acest mecanism de siguranţă devine atât de sensibil, încât se comportă ca o alarmă care se declanşează nu numai când un hoţ vrea să deschidă uşa, ci şi când trece o pisică pe stradă, când zboară o vrabie pe deasupra sau chiar când o muscă bâzâie prin apropiere. O astfel de alarmă devine atunci un factor foarte perturbator.

Hormoni de stres în timpul SADHANA-ei

Cum poate fi preluat controlul asupra creierului arhaic? Cu siguranţă nu prin forţă, deoarece este înzestrat cu toate calităţile necesare unui animal pentru a supravieţui în sălbăticie. Detectează rapid orice ameninţare, atacă sau fuge, găseşte soluţii care deseori trec neobservate creierului gânditor. În plus, deţine o armă redutabilă: controlul biochimic asupra organismului. În momentul în care creierul reptilian declanşează „semnalul de alarmă” (ceea ce specialiştii denumesc RO – reacţie de orientare sau reacţie de adaptare), la nivelul creierului se produc ample modificări biochimice, însoţite de eliberarea unor hormoni specifici în organism.

Principalii hormoni activaţi sunt adrenalina, noradrenalina şi hormonii corticoizi. În scurt timp aceştia invadează întregul corp şi produc adevărate cutremure interioare. Pulsul este accelerat, muşchii sunt intens irigaţi (pentru a creşte rapiditatea reacţiilor musculare), se mobilizează rezervele de lipide şi glucide, organele interne şi pielea sunt mai puţin irigate cu sânge, digestia este blocată, funcţiile sexuale sunt inhibate, asimilarea unor substanţe preţioase pentru organism este stopată. În momentul în care corpul este asediat de hormoni corticoizi, capacitatea creierului gânditor de a prelua comanda este aproape nulă. Îţi aduci aminte ultima emoţie negativă foarte intensă care te-a răvăşit? De exemplu, frica. Ştii simptomele – genunchii se înmoaie, mâinile tremură, muşchii se încordează spasmodic, stomacul se strânge, vederea este parţial întunecată, iar mintea incoerentă. Imaginează-ţi că în această stare încerci să faci o acţiune simplă, de exemplu să bagi aţă în ac. Cam complicat, nu? Nu mai vorbesc de operaţii complexe şi dificile care necesită o corelare perfectă a trupului şi a minţii.

Odată eliberaţi în organism, hormonii corticoizi sunt foarte greu metabolizaţi. Cercetătorii au constatat că fiecare furtună emoţională prin care trecem lasă în corp adevărate cicatrici biochimice care se vindecă foarte lent şi au chiar tendinţa de a se reactiva periodic.

Multe din acţiunile pe care le realizează pentru propria transformare lăuntrică şi evoluţie spirituală îl aduc într-un anumit sens pe aspirant în conflict cu creierul reptilian şi cu sistemul limbic. Postul (privarea temporară de hrană), reducerea perioadei de somn („vegherea”, în tradiţia creştină), diferite acţiuni repetitive, relativ inconfortabile, care pot face parte din SADHANA (practica yoghină zilnică), renunţarea la o anumită siguranţă interioară în ceea ce priveşte aspectele vieţii cotidiene, toate acestea şi multe altele pot fi semnale de alarmă pentru creierul reptilian şi sistemul limbic.

Dacă ele sunt înfăptuite cu o atitudine nepotrivită, organismul este rapid invadat de hormoni de stres care îngreunează foarte mult practica spirituală. Iată motivul pentru care unii aspiranţi sunt morocănoşi, închistaţi, frustraţi, stresaţi. Este evident că pentru ei SADHANA a ajuns o mare povară. Totuşi, pe calea spirituală aproape oricine se poate confrunta temporar cu astfel de situaţii, mai ales dacă nu înţelege mecanismele care le produc.

Care sunt elementele care ne pot ajuta să împiedicăm declanşarea „semnalului de alarmă” atunci când facem acţiuni care vin în contradicţie cu preferinţele creierului arhaic?

Practica spirituală corect abordată ne salvează de tirania inconştientului

Dragostea
Dragostea este unul din principalele mijloace prin care reacţiile creierului reptilian pot fi luate în stăpânire. Din dragoste facem cu bucurie multe lucruri care altfel ne-ar părea dificile, plictisitoare sau chiar dureroase. Din dragoste suntem capabili să ne sacrificăm bunăstarea, confortul, siguranţa sau chiar viaţa. În faţa unei iubiri imense reacţiile inferioare ale creierului arhaic sunt efectiv pulverizate. Dacă ne asumăm un tapas dificil, dar îl realizăm cu mare dragoste pentru Dumnezeu, ne pare simplu şi rapid culegem roade sublime. Dimpotrivă, acelaşi tapas făcut fără tragere de inimă declanşează o reacţie de împotrivire atât de acută din partea creierului reptilian, încât devine un veritabil instrument de autotortură. Avem atunci senzaţia că întregul trup se împotriveşte şi chiar aşa este, pentru că substanţe stresante inundă în acele momente organismul.

Conştientizarea
Conştientizarea este un alt element extrem de important, deoarece menţine contactul între creierul gânditor şi situaţia concretă în care ne aflăm. În lipsa conştientizării, creierul arhaic va prelua rapid comanda şi atunci intrăm pe „pilot automat”. Majoritatea oamenilor devin semi-inconştienţi când se află într-o situaţie de criză. Şi este de aşteptat, deoarece sistemul limbic (gardianul fluxului de informaţii care ajung la neocortex) se ocupă de obicei cu mult succes de blocarea traficului de informaţii şi senzaţii neplăcute. Puterea de conştientizare şi continuitatea conştiinţei chiar şi în situaţii foarte dificile poate fi mult amplificată prin activarea intensă şi armonioasă a centrului de forţă AJNA CHAKRA.

Acceptarea
Acceptarea ne este de un real folos atunci când emoţia negativă s-a declanşat, iar trupul este deja invadat de hormoni de stres. În această situaţie se face diferenţa între suferinţă şi durere. Viaţa în condiţia umană limitată ne aduce deseori în conjuncturi care declanşează durere fizică sau emoţională. Totuşi, dacă păstrăm o stare interioară de acceptare şi transparenţă, durerea nu se transformă în suferinţă. Diferenţa dintre durere şi suferinţă este la fel ca aceea dintre o rană obişnuită şi una infectată: prima se vindecă odată cu trecerea timpului, pe când cea de-a doua are tendinţa să se agraveze. Pe calea creştină există, de altfel, expresia „a-ţi purta crucea”, adică a-ţi asuma plin de dăruire şi umilinţă, toate aspectele complexe pe care viaţa le aduce, chiar dacă momentan sunt dureroase sau par inacceptabile, păstrându-ți credinţa fermă în Dumnezeu. Această atitudine este exact opusul încrâncenării şi al revoltei demoniace (atitudini care produc o reacţie acută de apărare/agresiune a creierului reptilian).

Abandonul
Abandonul în faţa lui Dumnezeu este de asemenea o atitudine interioară care ne poate ajuta să suspendăm declanşarea „semnalului de alarmă”. Totuşi, el nu este atât de uşor de realizat. Creierul reptilian este proiectat anume să nu lase garda jos ci să ne protejeze așa cum suntem în prezent: fiinţe individuale separate de Marele Tot. Datorită acestui mecanism, chiar dacă reuşim pentru anumite perioade să experimentăm din plin starea înaltă de a ne încredinţa cu totul lui Dumnezeu, este suficient să lăsăm să se strecoare în minte o mică îndoială sau teamă şi imediat sistemul nostru de apărare va prelua din nou comanda. Pentru a evita acest fapt, sunt foarte utile tehnicile spirituale care permit acordarea voinţei individuale cu Voinţa divină, în special tehnica Paratrăznetului prezentată în cadrul taberelor spirituale yoghine de vacanţă.

Priveşte-ţi lucid impulsurile negative

În unele tradiţii spirituale secrete se spune că emoţiile negative pot fi cel mai bine controlate exact înainte să se fi declanşat efectiv. Iată că şi cercetările ştiinţifice confirmă importanţa acestui aspect. În geneza unei emoţii negative există un „punct non-retur” – declanşarea efectivă a semnalului de alarmă din partea creierului reptilian. De îndată ce organismul a fost invadat de hormoni de stres, emoţiile negative asociate devin aproape incontrolabile. Înainte de acest punct există, totuşi, un interval mai lung sau mai scurt între manifestarea stimulului exterior şi declanşarea efectivă a emoţiei corespondente.

Unele persoane sunt atât de tensionate datorită acumulărilor masive de hormoni corticoizi (cicatricele bio-chimice ale traumelor emoţionale anterioare), încât „punctul non-retur” survine aproape instantaneu după perceperea stimulului exterior (uneori chiar înainte de a fi determinat corect dacă acel stimul constituie sau nu o ameninţare). Dimpotrivă, există şi persoane cu o profundă stare de armonie interioară care reuşesc să-şi păstreze calmul şi luciditatea foarte mult timp, chiar şi în condiţii exterioare extrem de tensionate. Şi nu mă refer la cei care au învăţat să mimeze calmul, chiar dacă sunt un pachet de nervi.

Totuşi, indiferent cât de puțin timp avem de obicei la dispoziţie până la punctul non-retur, el survine întotdeauna în urma unei alegeri. Există mereu cel puţin o fracţiune de secundă în care încă avem timp să alegem între a da curs mecanismului ancestral de agresiune/retragere sau a manifesta iubire, toleranţă, acceptare. Dacă în acea fracţiune de secundă am făcut alegerea proastă suntem ca un copil care tocmai şi-a dat drumul din vârful unui tobogan: sigur nu se va opri până jos. Şi tocmai ne-am făcut rost de o porţie de hormoni negativi distribuită generos, în special în organele noastre cele mai sensibile.

Ce se mai poate face în acest caz?

Să fim cât mai conştienţi de trupul şi de emoţiile noastre. În asemenea momente apar diverse dureri în corpul fizic şi emoţional, şi cea mai atrăgătoare soluţie este, bineînţeles, să devenim semi-inconştienţi pentru a nu le mai simţi (aici intervine sistemul limbic). Totuşi, dacă nu avem tăria să rămânem lucizi în mijlocul furtunii pe care am ales să o declanşăm, riscăm să facem iar şi iar aceeaşi alegere anapoda.
Să nu dăm vina pe ceilalţi pentru suferinţa noastră, deoarece în felul acesta  întărim poziţia de agresiune/retragere a creierului reptilian, mărind porţia de hormoni negativi pe care tocmai ne-o administrăm.
Să fim foarte atenţi la ecourile pe care starea noastră proastă le va avea în intervalul imediat următor şi să evităm să le alimentăm rememorând iar şi iar ce s-a petrecut, povestind tuturor cunoscuţilor şi necunoscuţilor. Aşa evităm riscul de a declanşa noi situaţii tensionate aparent fără legătură cu cea iniţială.
Emoţiile negative sunt foarte greu de strunit dacă nu ţinem cont de mecanismul prin care o problemă psihologică generează una fiziologică, iar aceasta o alimentează la rândul ei pe cea iniţială. Multe ore după ce un om se îmbată, alcoolul detectat în sânge îi provoacă o stare de conştiinţă modificată. Şi urmele bio-chimice ale emoţiilor negative pe care le trăim pot persista în organism timp de ore sau chiar zile în şir. Din păcate, tocmai în această perioadă de dezintoxicare mulţi au tendinţa să reitereze emoţiile negative anterioare şi astfel generează un cerc vicios. Să luăm un exemplu: Mirela se ceartă dimineaţă cu vecinul. Fiindcă este furioasă (organismul ei este intoxicat de hormoni de stres), când ajunge la serviciu ţipă la colegele de birou care reacţionează şi ele pe măsură. După-amiază, în drum spre casă, blocajele în trafic îi dau un nou impuls (pentru că oricum este nervoasă), iar când ajunge acasă trage o ceartă zdravănă cu iubitul – care a avut şi el o zi proastă.
Din această cauză am putea spune că emoţiile negative sunt ca o boală auto-imună şi contagioasă. De cele mai multe ori, ieşirea dintr-un astfel de cerc vicios necesită o acţiune conştientă fermă şi susţinută.

Alchimizarea emoţiilor negative aduce victoria definitivă

Ca practicanţi yoga avem la dispoziţie două chei operative foarte eficiente în controlul şi alchimizarea emoţiilor negative:

1. Activarea centrului subtil de forţă SAHASRARA
Pentru majoritatea oamenilor, creierul reptilian are o evidentă preeminenţă asupra neocortexului, fiind capabil să-i blocheze temporar orice reacţie. Situaţia este diferită atunci când SAHASARARA şi anumiţi BINDU-şi secreţi din zona capului sunt intens activaţi. Majoritatea practicanţilor yoga care au realizat TAPAS-uri cu postura SHIRSHASANA minim o jumătate de oră pe zi, timp de câteva săptămâni, au remarcat modificarea rapidă şi uneori miraculoasă a nivelului de conştiinţă. Activarea intensă a lui SAHASRARA face ca intervalul de timp în care o emoţie negativă atinge punctul non-retur să se prelungească foarte mult. Cu cât activarea centrului suprem de forţă este mai profundă, cu atât semnalul de alarmă al creierului reptilian se declanşează mai lent, doar atunci când este cu adevărat necesar pentru siguranţa noastră şi fără să paralizeze reacţiile zonei corticale.

2. Procesele de transmutaţie biologică
Aşa cum spuneam mai devreme, în condiţii obişnuite, hormonii de stres sunt foarte lent metabolizaţi, se acumulează treptat în organism şi produc numeroase disfuncţii (fizice şi emoţionale). Procesele de transmutaţie biologică acţionează direct asupra acestor substanţe nocive determinând reciclarea lor rapidă şi reutilizarea lor în scopuri benefice pentru organism. Într-un anumit sens, din punct de vedere chimic, trupul unui yoghin veritabil este diferit de cel al unui om obişnuit tocmai prin lipsa acestor cicatrici biochimice foarte perturbatoare pentru echilibrul emoţional.
Prin urmare, gradul de emoţii negative pe care îl manifestă cineva nu este determinat atât de condiţiile exterioare în care trăieşte, cât de gradul de trezire a centrului subtil fundamental de forţă SAHASRARA şi a proceselor de transmutaţie biologică din fiinţa sa. Marii sfinţi nu au beneficiat de condiţii de viaţă ideale, ci de o capacitate excepţională de alchimizare a tuturor energiilor cu care au venit în contact.

Este important să fim conştienţi că violenţa, laşitatea, ataşamentul faţă de plăcere, aversiunea faţă de durere, nevoia de siguranţă, instinctul de conservare (a individului şi a speciei) sunt adânc inscripţionate undeva în celulele creierului nostru. Dacă preferăm să le ignorăm doar pentru că ştim că ele nu sunt de demnitatea noastră, mai devreme sau mai târziu va trebui să plătim preţul acestei ignoranţe. Victoria asupra creierului arhaic nu este definitivă decât în momentul atingerii stării de eliberare spirituală. Până atunci, oricâte succese am fi obţinut în această direcţie, fiziologic vorbind „suntem apţi” să ne enervăm, să ne speriem, să atacăm. Stadiul real al evoluţiei noastre spirituale este confirmat de gradul în care reuşim să ne cunoaştem şi să ne stăpânim reacţiile creierului reptilian. Soluţia este atenţia constantă, plină de luciditate, acordată tuturor reacţiilor noastre, pentru a detecta din timp şi a corecta eficient tot ceea ce nu este de demnitatea noastră de oameni şi de yoghini.

Articol preluat de pe www.yogamagazin.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

On the Cusp of the Wave

life and times . . . . a waverider's perspective

Ronmamita's Blog

Creatively Express Freedom

SweetWillowman

Share Love & Harmony.

Truth11

Truth11.com is an alternative media + news site that is dedicated to the truth, true journalism + the truth movement. The truth will set us free, it will enlighten, inspire, awaken + unite us. Armed with the truth united we stand, for peace, freedom, health + happiness for all.

Jenny Schiltz

Channeling The Masters

Cronica Realului

Cunoastere si Traire

Co-Creating Our Future on Planet Earth

Creating Unity from our human diversity.

roseramblesdotorg

What in the World is on Cynthia's mind? Love, Spirituality, free energy, abundance

D'ale Carnavalului

Jocul Elitei cu Lumea

Beam of Light

Important Spiritual and Scientific Information from Beyond the Pleiades in the Plejaren System.

PropagandaBlog

Citește și dă mai departe! Ori măcar dă mai departe. :)

the real Syrian Free Press

War Press Info ~ Archive of Most Important Reliable Global War News

Mayan Messages

A Daily Guide to Self-Empowerment

EARTH CHANGE MZ

Viziunea mea asupra omului nou este cea a rebelului in cautarea SINELUI, a fetei lui adevarate. Un om pregatit sa arunce toate mastile, toate caracterele prefabricate, toata ipocrizia, gata sa arate lumii cine este el cu adevarat. Si daca va fi iubit sau condamnat, respectat sau huiduit, incoronat sau crucificat, pentru el va fi acelasi lucru, fiindca A FI TU INSUTI este cea mare binecuvantare a EXISTENTEI. Un om adevarat, sincer, care cunoaste IUBIREA si COMPASIUNEA intelege ca oamenii sunt orbi, inconstienti cu spiritul adormit ~ OSHO (CARTEA DESPRE BARBATI)

Bucatarie Indiana Vegetariana

Delicii culinare ayurvedice

Santa Fe Galactic Command Center

Creating harmonious intergalactic relations in the Golden Age

2012 Indy Info

Here and Now

2012: What's the 'real' truth?

To find out, I hold a finger in the breeze.

Inima Fericita

pentru ca viata trebuie traita la potential maxim

Psihoterapeut si trainer NLP Laura-Maria Cojocaru (Catanoiu)

Blog Psihoterapie-Dezvoltare Personala, Craiova

The 12th Road

AWAKENING TO SACRED CONNECTION AND DIVINE UNION

PERSONOCRATIC SEEDS

The Consciousness that the Supreme Authority Resides Within Each Individual

Ascension Project 2012

Prepare For The Golden Age

Ascension Angels

Dreamworkers In The Golden Age Of Light

Forever Unlimited

Healing Arts

Time Transformers

Temmerian Transmissions

SPIRITUALITATE

Trezire Spirituala

CRYSTALS AND HEALTH INFO. CENTRE

RECREATE YOURSELF INTO A CRYSTAL HUMAN... YOLL FEEL BETTER, ITS CALMING, AND CALMING CREATES PEACE

Kauilapele's Blog

Today's energies from Hawai'i...

Éireport Blog

Éireport Group Energy Reporting

No More Sleeping

"For the road to Truth lies through the thick forests of illusion and across the wide wastelands of deceit."

wanders re-awakening

re-membering who we are

13:20 FREQUENCY SHIFT

Crossing the Bridge of Time - by Stephanie South

Cosmic Love

Outer Space, Inner Spirit

Multidimensional Ocean

Twinflames Matters

The Wanderlust

In Search of the Soul

Our Inner Self

When we overcome our fears we begin to embrace our truth. When we embrace our truth, we are in alignment with the very nature of our inner Self.

vindecator

leacuri pentru suflet si trup

Red Shaman Intergalactic Ascension Mission

2007-2015 Indian in the machine blog.... visit www.indianinthemachine.com for personal website, and www.ournewworldnews.com for latest news.

Archangels and Devas Blog

Spiritual Guidance & Support for a New & Rising Consciousness

Beyond the Horizon

Realizing Our Mind's Eye

Awakening to The Pink Ray of Love

Sharing what resonates with me Love & Light

Silent Winds of Change

advancing spirituality day by day

Konstantinos's Lightwork

Home of my personal work

The silverplatinum flame

Divine channelings, Divine Mother Blessings jewelry and attunements

%d bloggers like this: