Cele mai bune alimente regenerante şi anti-îmbătrânire (I)
Studii ştiinţifice recente au pus în evidenţă anumite alimente miraculoase care, datorită acţiunilor imunostimulente, de consolidare şi protejare a inimii, oaselor, muşchilor, proprietăţilor antiinflamatoare etc., sunt recomandate a fi consumate zilnic, cu regularitate.
În această primă parte a articolului ne vom referi mai ales la seminţe oleaginoase, uleiuri, condimente, ceaiuri, anumite lactate, cereale şi fructe.
1. Migdalele – sunt bogate în energie şi nu generează colesterol „rău”, datorită conţinutului în fitosteroli. De asemenea, sunt benefice pentru diabetici determinând scăderea zahărului din sânge. Migdalele sunt bogate în aminoacizi care ajută procesele de creştere musculară, dovedindu-se astfel utile pentru copii şi adolescenţi. Conţinutul crescut de vitamina E le transformă în candidaţi valoroşi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului şi afectării oculare datorate vârstei (în special degenerescenţa maculară). Vitamina E este un antioxidant puternic care menţine arterele sănătoase, protejându-le de acţiunea radicalilor liberi. Studiile realizate pe grupe de voluntari care au consumat 20 de migdale pe zi, reprezentând aproximativ 14 mg de vitamina E, şi apoi au fost expuşi la lumină ultravioletă, au arătat că acest consum i-a protejat de arsuri cutanate; grupul control din studiu, cei care nu au consumat migdale, au dobândit arsuri la nivelul pielii. Ca urmare, migdalele sunt utile în caz de expunere prelungită la soare. În general, nivelurile scăzute de vitamina E sunt asociate cu o memorie slabă şi cu scăderea capacităţilor de cunoaştere intelectuală, aşa cum susţine şi nutriţionistul Sari Greaves de la Presbyterian Hospital-Comell, New York. Prin urmare, consumul de migdale ajută la menţinerea şi îmbunătăţirea memoriei şi a capacităţilor intelectuale.
2. Nucile – sunt bogate în omega-3 şi polifenoli. De asemenea, au un conţinut crescut de proteine. Această compoziţie face ca nucile să fie benefice pentru menţinerea sănătăţii inimii. O porţie de nuci de aproximativ 30 g (7 nuci) este binevenită oricând, dar mai ales ca o gustare între mese.
3. Uleiul de măsline. Varietatea extra-virgin (presat la rece) este bogat în beneficele grăsimi mononesaturate. „Acizii graşi şi polifenolii (din acest ulei – n.a.) reduc inflamaţia celulelor şi articulaţiilor”, spune dr. Grieger. Un studiu publicat în revista Nature a evidențiat că uleiul de măsline este la fel de eficace în reducerea inflamaţiei ca medicamentul de sinteză Advil.
4. Seminţele de in – sunt bogate în proteine şi fibre. Aceste mici seminţe oferă o cantitate importantă de omega-3 şi alţi acizi graşi. Consumul lor s-a observat că ajută la reducerea petelor de pe piele şi la diminuarea ridurilor fine. British Journal of Nutrition a raportat că participanţii la un studiu care au mâncat aproximativ o jumătate de linguriţă de seminţe de in pe zi timp de 6 săptămâni au obţinut o hidratare puternică a pielii, li s-a oprit înroşirea pielii şi au dispărut iritaţiile. Recent, un studiu comparativ realizat timp de 60 de zile pe persoane cu nivel ridicat de colesterol (peste 240 mg/dl), care au consumat 20 de grame de seminţe de in pe zi, a arătat că aceasta a ajutat la echilibrarea valorilor colesterolului. Seminţele de in se pot consuma cu iaurt, în salate sau cu fulgi de ovăz.
5. Ceaiul verde – este un complex de antioxidanţi cu puternică acţiune antitumorală şi cu proprietăţi anti-inflamatorii. Cercetătorii au descoperit că un consum de 2-6 ceşti pe zi neutralizează modificările patologice care pot apare la nivelul pielii datorită expunerii îndelungate la soare. Alte studii arată că ceaiul verde este foarte bogat în antioxidantul numit epigalocatechin-galat (EGCG), care stimulează sănătatea cardiovasculară şi reduce riscul pentru mai multe tipuri de cancer.
6. Ciocolata cu conţinut ridicat de cacao (85-90%) are un procent mare de flavonoide, substanțe ce determină creșterea fluxului de sânge la nivelul creierului, ajutând la îmbunătăţirea funcţiei cognitive. Ciocolata neagră cu conţinut mai mare de 70% cacao are în compoziţie taninul numit procianidin, care ajută la menţinerea flexibilităţii arterelor şi a nivelului scăzut al tensiunii arteriale. Într-un studiu publicat în Journal of Nutrition se arăta faptul că femeile care au băut cacao naturală și au consumat un baton de ciocolată neagră, datorită conţinutului ridicat de flavonoide, aveau textura pielii mai bună şi mai rezistentă la razele UV decât cele care au folosit aceleaşi alimente dar care însă nu erau din cacao naturală. Am putea să ne răsfăţăm zilnic cu 30 g de cacao naturală pentru a obţine toate beneficiile, după cum spune nutriţionistul Sari Greaves de la Presbyterian Hospital – Comell, New York.
7. Curcuma sau turmericul este bogat în curcumină – un polifenol care oferă nuanţa galbenă acestui condiment şi are acţiune antiinflamatorie, anti-angiogenică şi antitumorală. Cercetătorii de la UCLA au constatat că acest polifenol combate acumularea de plăci amiloide la nivel cerebral şi a blocajelor la acest nivel, aspecte implicate în apariţia bolii Alzheimer. Turmericul este foarte utilizat în India, aspect care ar putea explica, după cum zic cercetătorii, de ce atât de puţini dintre cetăţenii acestei ţări au Alzheimer, în timp ce în SUA procentul ajunge la aproape 13%, în conformitate cu Alzheimer’s Association.
8. Rozmarinul – este bogat în acid carnosic. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Neurochemistry, acidul carnosic reduce riscul de accident vascular cerebral la şoareci cu 40%, posibil printr-un proces care protejează celulele creierului de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi. De asemenea, s-a observat că rozmarinul poate proteja împotriva bolilor degenerative, cum ar fi boala Alzheimer şi faţă de efectele generale ale îmbătrânirii.
9. Ardeiul iute – stimulează metabolismul, circulaţia sanguină şi ajută la eliberarea endorfinelor. În plus, ardeiul iute este o modalitate foarte bună de a adăuga o aromă la produsele alimentare, fără a creşte conţinutul de grăsimi sau de calorii. Ardeiul iute este, de asemenea, bogat în beta-caroten, care se transformă prin metabolizare în vitamina A. Capsaicina din ardeiul iute luptă cu infecţiile sângelui, inhibă anumite peptide (substanţe biochimice) care produc inflamaţie. Un studiu recent din revista Cancer Research arată că ardeiul iute este eficient împotriva cancerului de prostată. Toate acestea le putem obţine consumând în fiecare zi o jumătate de ardei iute.
10. Ghimbirul – conţine ca substanţă activă gingerol, similar capsaicinei din ardeiul iute sau piperinei din piper. Studiile au dovedit că gingerolul are un efect deosebit de eficace împotriva cancerului de colon. Ghimbirul se poate consuma proaspăt sau adăugat în diferite sosuri.
11. Scorţişoara – este cunoscută mai ales ca şi condiment pentru deserturile dulci. Scorţişoara este bogată în antioxidanţi care inhibă coagularea sângelui şi combate dezvoltarea bacteriilor, inclusiv a celor care determină respiraţia urât mirositoare (halena). Unele studii sugerează că scorţişoara ar putea ajuta la stabilizarea zahărului din sânge, reducând astfel riscul pentru diabetul de tip 2, după cum spune dieteticianul Nancy Clark, autor al Ghidului de Nutriţie în Sport. Chiar mai mult, ea poate ajuta la reducerea colesterolului „rău” din sânge. Putem să consumăm o jumătate de linguriţă de scorţişoară pe zi cu iaurt sau fulgi de ovăz.
12. Cerealele integrale – fulgii de ovăz, grâul integral, orzul, ovăzul, orezul brun, sunt alimente bogate în fibre care calmează ţesuturile inflamate menţinând în acelaşi timp inima puternică, colonul sănătos şi creierul alimentat cu oxigen. Cerealele integrale, chiar dacă au în compoziție carbohidraţi în cantitate mare, sunt alimente echilibrate, eliberarea glucidelor fiind încetinită de fibre. O jumătate de cană de cereale integrale conţine 10 grame de proteine şi furnizează necesarul pentru un echilibru energetic muscular.
13. Iaurtul, chefirul – Beneficiile culturilor de organisme probiotice din iaurtul natural sunt de necontestat. Bacteriile respective sunt benefice pentru trup deoarece păstrează tractul digestiv sănătos, întăresc sistemul imunitar şi oferă protecţie împotriva cancerului.
Iaurtul este un aliment uşor asimilabil, fiind considerat un adjuvant digestiv foarte bun. În plus, datorită acidului lactic şi bacteriilor pe care le conţine, el menţine existenţa unei flore intestinale binefăcătoare. Binefacerea cea mai importantă a iaurtului constă în faptul că el aduce organismului vitamina B şi săruri de calciu în proporţie ridicată. Proprietăţile sale remarcabile sunt, fără îndoială, una din cauzele esenţiale ale vigorii şi longevităţii popoarelor de păstori din Bulgaria şi Caucaz, care consumă din timpuri imemoriale iaurt şi lapte bătut. Însă este bine să nu depăşim măsura, deoarece un exces de acid lactic are, în timp, efect demineralizant. Un pahar de iaurt pe zi constituie o doză convenabilă şi, în cazul unei cure, aceasta nu se va prelungi mai mult de 10-15 zile pe lună.
Untul clarificat
Este un bun remediu pentru sistemul nervos şi pentru buna funcţionare a organismului. Este una din substanţele onctuoase foarte preferate de organismul uman. Lubrefiază şi întăreşte întregul organism. Modul în care se prepară untul clarificat este simplu:
Se pune untul alimentar la topit într-un vas emailat. Se lasă să fiarbă şi se colectează mereu, cu o lingură de lemn, spuma formată. Se ţine pe foc mic, pentru a nu se arde, până devine transparent ca uleiul. Imediat după limpezirea sa în totalitate, se ia repede de pe foc, pentru a evita arderea sa. Se lasă să se răcească puţin, se strecoară prin tifon dublu şi apoi se lasă să se solidifice. Din 4 pachete de unt alimentar se obţine aproximativ un borcan de 400 g unt clarificat. Acest unt este mult mai hrănitor, este pur (sattvic) şi se poate păstra oricât de mult timp fără să se altereze.
Acest tip de unt mai poate fi folosit şi pentru îngrijirea pielii şi tratamente cosmetice, în combinaţie cu diferite plante (muşeţel, lavandă, sânzâiene, etc.), în funcţie de preferinţele şi nevoile proprii. Pentru aceasta se procedează în felul următor: imediat după ce untul a fost luat de pe foc şi este încă lichid, se adaugă plantele dorite; se lasă aşa 24 de ore, apoi se pune din nou la topit până devine lichid, se strecoară şi se lasă să se solidifice.
14. Afinele – „Aceste fructe mici dar puternice pot ajuta la prevenirea unor boli de tipul cancerului şi a celor de inimă.” – spune Ryan Andrews, director de cercetare la Precision Nutrition, Toronto (Canada). Pe lângă faptul că sunt bogate în fibre şi în vitaminele A şi C, afinele au puternice proprietăţi antioxidante, cum numai fructele amazoniene de acai mai au, fiind de mare ajutor în neutralizarea radicalilor liberi care determină probleme neuronale. O cană de afine pe zi aduce un real beneficiu sănătăţii organismului. Cel mai indicat este consumul de afine sălbatice, nu cultivate, întrucât conţin antioxidanţi cu 26 % mai mult decât cele cultivate.
15. Prunele uscate – sunt bogate în cupru şi bor, ambele elemente ajutând la prevenirea osteoporozei. „Ele, de asemenea, conţin o fibră numită inulină care, în funcţie de bacteriile intestinale, fac un mediu mai acid în tractul digestiv. – spune dr. Bowerman. Aceasta la rândul său, facilitează absorbţia de calciu.”
16. Mustul de struguri roşii – conţine resveratrol – un compus natural puternic antioxidant care scade LDL, HDL şi previne formarea cheagurilor de sânge. Mustul de struguri roşii poate fi numit cu adevărat un salvator al vieţii. El este, de asemenea, o sursă bogată de flavonoide, antioxidanţi care ajută la protejarea epiteliului vaselor de sânge de la nivelul inimii şi reduce riscul de deces prin boli cardiovasculare, potrivit cercetătorilor japonezi.
17. Merele – Un măr pe zi reduce inflamaţiile de orice tip datorită quercetinei, un flavonoid puternic imunostimulent şi antioxidant natural care există în multe legume, fructe şi seminţe. Quercetina reduce riscul de alergii, atac de cord, Alzheimer, Parkinson, cancer de prostată şi cancer pulmonar.
18. Rodiile – sucul din aceste fructe cu multe seminţe poate reduce riscul pentru cele mai multe tipuri de cancer, datorită polifenolului numit ellagitanin, cel care le dă acestor fructe biblice culoarea roşie. Un studiu recent desfăşurat sub egida UCLA a constatat că sucul de rodii încetineşte dezvoltarea celulelor în cazul cancerului de prostată.
19. Kiwi – acest fruct protejează oasele şi inima, datorită conţinutului mare de potasiu. Este, de asemenea, bogat în vitamina C şi luteină, un carotenoid care poate ajuta la reducerea riscului de apariție a bolilor de inimă, protejează împotriva cataractei şi a degenerescenţei maculare, protejează creierul, păstrează plămânii în bună stare de funcţionare şi luptă împotriva artritei.
20. Smochinele – sunt bogate în potasiu, mangan şi antioxidanţi. Aceste fructe reglează nivelul pH-ului în organism, făcând mai dificilă invazia agenţilor patogeni. Fibrele din smochine pot determina scăderea glicemiei, reducând riscul de diabet zaharat şi sindroame metabolice. Este bine să alegem smochine cât mai închise la culoare pentru consm. Le putem mânca în amestec cu alte fibre sau ca atare.
21. Ananasul – amestecul mare de vitamine, antioxidanţi, enzime şi, în special, bromelaină este ca un cocktail anti-inflamator. Ananasul, de asemenea, protejează împotriva cancerului de colon, a artritei şi a degenerescenţei maculare. O jumătate de ananas de două sau trei ori pe săptămână este porţia ideală.
22. Suc de fructe sau suc de legume – În 2006, Universitatea Florida de Sud a făcut un studiu pe grupuri de persoane care au băut trei sau mai multe pahare de 120 g de suc de fructe sau suc de legume în fiecare săptămână, de-al lungul anilor. Rezultatele au revelat faptul că dintre cei care au consumat suc de legume sau de fructe în catitatea indicată, cei care au dezvoltat boala Alzheimer au fost cu 76% mai puţini decât cei din grupul celor care beau mai puţin suc natural de legume sau fructe. Nivelul ridicat de polifenoli, antioxidanţi ce se găsesc în fructe şi legume, protejează celulele creierului de efectele determinate de bolile cronice, spune autoarea studiului, Amy Borenstein.
http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7965
Polenul
Polenul reprezintă un aliment “miracol” prin excelenţă. Asociat cu puţină miere, el asigură creşterea organismului. Un grup de cercetători ruşi au identificat nu mai puţin de 27 de elemente în compoziţia sa. Analiza biochimică arată că în conţinutul său se găsesc proteine, zaharuri, substanţe minerale, oligoelemente, toate vitaminele şi, în plus, fermenţi biochimici, hormoni, factori de creştere, pigmenţi. Aliment echilibrant, dinamizator şi revitalizant, el redă în numai câteva zile vigoarea şi bucuria persoanelor deprimate, obosite şi surmenate. Uşor laxativ, el dezintoxică organismul, iar consumul său sistematic permite să se evite îmbătrânirea prematură. Polenul provoacă, de asemenea, o creştere rapidă a cantităţii de hemoglobină din sânge. Examenele de laborator au permis să se constate că în anemii, numărul globulelor roşii creşte cu aproximativ 500.000/mm3 de sânge, după absorbţia timp de o lună a unei linguriţe de polen zilnic. La convalescenţi şi bătrâni, polenul determină o creştere în greutate. Această acţiune este însoţită de un efect energizant.
Raţia cotidiană normală de polen este de la o jumătate de linguriţă la o linguriţă. Se va diminua doza dacă ea produce un efect laxativ prea accentuat; ea va fi mărită, însă, în caz de oboseală accentuată, slăbire, creştere dificilă, anemie. Se indică să se consume cu regularitate, mai ales de către cei care au împlinit deja 60 de ani. Este posibil ca unii, ţinând o astfel de cură de polen, să resimtă unele dureri, ca nişte spasme sau crampe în zona abdominală, aspect ce indică acţiunea puternic energizantă, de tonifiere şi purificare a polenului ingerat, aspecte cu care organismul nu era obişnuit anterior. Totuşi, după un anumit timp în care s-a preseverat cu “stoicism” în menţinerea curei, durerile vor dispărea treptat până la eliminarea completă şi înlocuirea lor cu stări euforice, de bună dispoziţie şi încredere. Acesta va fi un semnal edificator al acţiunii pline de eficienţă a polenului.
Efectele maxime se obţin atunci cînd polenul este luat dimineaţa, după toaleta obişnuită, pe stomacul gol. El trebuie ţinut în gură şi mestecat îndelung, chiar dacă se va topi repede. În acest fel, pe lângă o excelentă asimilare în organism, el va ajuta la igiena şi sănătatea cavităţii bucale. După ce a fost luată întreaga cantitate de polen, timp de 30 minute, nu trebuie să se mănânce şi nici să se bea ceva. Este recomandat în toate bolile, cu excepţia dibetului şi este un bun adjuvant în terapia cancerului. Luându-l în mod regulat şi respectând aceste sugestii, polenul se va dovedi un adevărat panaceu, îmbunătăţindu-ne starea de sănătate; consumul acestuia are efecte cumulative în timp.
Mierea de albine
Aliment esenţial în dieta naturistă, mierea naturală de albine este un produs de origine animală şi vegetală, uşor de digerat şi asimilat, cu o enormă valoare nutritivă, calităţi pe care nu le pierde în timp. Este fabricată de albine din nectarul florilor care, printr-o prelucrare specială în interiorul organismului albinelor, este îmbogăţită cu substanţe proprii şi depozitată apoi în celulele fagurilor. Adevărat concentrat de lumină solară, despre mierea naturală se spune în mod semnificativ că era folosită frecvent chiar şi de zeii din Olimp.
Mierea conţine o gamă largă de zaharuri asimilabile aproape instantaneu de către organismul uman (dextroză, levuloză, zaharoză, etc.), diverse enzime, aminoacizi, unii factori antibiotici (cum ar fi inhibina), minerale în formă naturală uşor de asimilat (fier, cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, etc.), precum şi o varietate de vitamine (C, K, PP, H şi unele vitamine din grupul B) pentru care mierea este (spre deosebire de vegetale) un excelent mediu de conservare. Cele mai importante calităţi îi sunt conferite mierii de complexul biologic al oligoelementelor pe care le conţine şi care acţionează în cele mai diferite părţi ale organismului. Acestea, alături de conţinutul în vitamine, fac din miere un aliment indispensabil, un adevărat medicament, cu largi perspective de utilizare terapeutică.
Avantajele pe care le are mierea faţă de alte zaharuri nu sunt nici acestea de neglijat. Mierea nu este absolut deloc iritantă pentru mucoasa aparatului digestiv, dimpotrivă, este chiar eficientă în unele afecţiuni ale tubului digestiv. Ea este pe primul loc din punctul de vedere al asimilării aproape imediate şi fără efort în organism, astfel încât poate fi folosită în toate cazurile în care organismul are nevoie de un aport energetic imediat. Dintre toate zaharurile, mierea este cel mai bine suportată de către rinichi. Este un bun calmant, liniştind în mod natural şi fără efecte secundare negative organismul. Este un aliment prin excelenţă igienic, relativ uşor de procurat şi chiar ieftin ţinând cont de economiile pe care, prin intermediul ei, le facem nemaiavând nevoie de medicamente.
Dintre multiplele binefaceri ale mierii de albine menţionăm: mierea hrăneşte inima asigurând constanţa conţinutului de zaharuri din sânge; este un aliment ideal pentru copii (e un bun îndulcitor, le furnizează mineralele de care au nevoie pentru creştere, are o acţiune uşor laxativă şi antiseptică, poate fi folosită ca înlocuitor al edulcoranţilor în alăptarea artificială a sugarilor, favorizează funcţionarea căilor digestive şi erupţia dentară, este un remediu eficace contra enurezisului – adică urinarea involuntară în pat în timpul nopţii, are o acţiune calmantă binefăcătoare şi este spontan foarte plăcută de copii); este un aliment cu efecte hotărâtoare în timpul sarcinii; un bun tratament pentru combaterea cârceilor – două linguriţe de miere la fiecare masă timp de o săptămână; poate fi folosită cu succes în vindecarea plăgilor şi arsurilor; este de un mare ajutor pentru convalescenţi; are efecte de prelungire a vieţii; are posibilităţi de utilizare cosmetică; poate fi folosită aât în curele de îngrăşare, cât şi în cele de slăbire; este o sursă de energie şi recuperare a forţelor pentru sportivi.
Mierea poate fi consumată cel mai bine singură sau în combinaţie cu alte alimente, cu condiţia să nu fie prea calde (peste 37ºC îşi pierde calităţile). Mierea polifloră este indicată în consumul general, iar cea monofloră, în funcţie de provenienţa ei, are calităţi terapeutice diverse, “moştenind” proprietăţile alimentare şi curative ale plantelor din care este obţinută.
Hidromelul. O băutură tonică şi revigorantă se poate obţine amestecând 1 litru de apă cu 100 g miere şi lăsând-o la fermentat 1-2 zile într-un loc cald, până capătă un gust acrişor. Se consumă de preferinţă la distanţă în timp de mese, pentru a savura efectul reîmprospătător.
Zahărul invertit. În cazul în care nu avem mereu miere la dispoziţie sau ne este dificilă procurarea acesteia, putem recurge, pentru a evita multiplele efecte nocive pe care le declanşează în corp consumul de zahăr, la aşa-zisul zahăr invertit. Iată şi reţeta: 1 kg de zahăr, 450ml de apă, o linguriţă rasă de acid citric (suc de lămâie) sau acid tartric (sare de lămâie); toate acestea se fierb timp de 10 minute. Se colectează mereu spuma cu o lingură de lemn. Se obţine astfel un amestec de două monozaharide – glucoză şi fructoză, cu putere de îndulcire dublă faţă de zahăr. Prin faptul că zahărul invertit conţine acid citric, previne anumite maladii. Se ştie de asemenea că acidul citric sporeşte asimilarea calciului în intestine, contribuie la combaterea şi vindecarea rahitismului, previne formarea calculilor renali, dizolvă uraţii (sărurile acidului uric) şi are certe proprietăţi antiinfecţioase.
Această plantă este extraordinar de bogată în elemente preţioase şi efecte terapeutice. Pătrunjelul conţine, pentru numai o sută de grame, circa 200 mg de vitamina C, pe când lămâia – considerată foarte bogată în vitamina C – conţine numai 100 mg. În plus, el mai conţine 60 mg de provitamina A (betacaroten), pe când morcovul conţine de la 2 la 14 mg. Prin aceasta el se constituie într-un foarte puternic antioxidant, vitamina C şi betacarotenul fiind doi din cei trei antioxidanţi naturali pe care organismul are nevoie să-i primească prin alimentaţie. Pătrunjelul mai conţine, de asemenea, 240 mg de calciu şi 20 mg de fier la 100 mg.
El este un excelent antiseptic al sângelui, ca şi al intestinului, după unii terapeuţi fiind un preventiv al cancerului. Pătrunjelul are un rol echilibrant prin conţinutul său de calciu şi, în consecinţă, este foarte indicat în cazurile de rahitism şi tuberculoză. Datorită conţinutului de fier, are efect antianemic şi este un excelent remediu în afecţiunile oculare, datorate unor deficienţe de caroten. Pătrunjelul are, de asemenea, efecte de întârziere a îmbătrânirii. Se indică să se presare (după ce în prealabil a fost bine spălat) peste diferite feluri de mâncare; la nevoie poate fi consumat şi sub formă de suc.
Preparate din soia
Laptele de soia: se pun 500 g de soia într-un vas şi se adaugă apă cât să o acopere. Se lasă la înmuiat 12 ore. Apoi se spală bine, se adaugă apă proaspătă şi se pune la fiert, dar nu în vase de aluminiu. În timpul fierberii se schimbă apa de două ori. După ce a fiert cel puţin 2 ore la foc mic, se strecoară şi se dă prin maşina de tocat. Se pune într-un sac de tifon, iar sacul se pune într-un vas mare în care se adaugă 2 l de apă călduţă. Se frământă bine sacul cu soia de mai multe ori. Lichidul obţinut se pune într-un alt vas. Se mai adaugă 2 l de apă călduţă şi se repetă procedeul. Apoi se amestecă lichidul rezultat cu cel obţinut prima dată. Se fierbe 20 de minute amestecând continuu cu o lingură de lemn. Se ia de pe foc şi se îndulceşte cu miere după gust. Se serveşte la fel ca laptele obişnuit.
Untul de soia: se amestecă 250 ml de apă cu 2 linguri făină de soia într-un vas şi se fierbe până se obţine o pastă. Se ia de pe foc şi se pune la răcit, apoi se adaugă ulei foarte încet, amestecând continuu, ca pentru pregătirea unei maioneze.
În final, va prezentăm două remedii eficiente pentru prelungirea vieţii, bazate pe un alt aliment miracol: usturoiul
Remediu siberian: 100 g usturoi şi 150 g ceapă se dau printr-o răzătoare fină, se adaugă 2 linguri oţet de mere şi se lasă la loc cald 24 ore. Se încălzesc puţin 350 g miere, se amestecă cu usturoiul, ceapa şi oţetul, după care se lasă la “copt”, la loc cald, timp de 7 zile. Se strecoară apoi printr-o sită deasă. Amestecul se ia în doze de 4 linguriţe luate una după alta, o dată pe zi. Tratamentul se continuă până la vindecare fără a se întrerupe nici o zi, deoarece are efect cumulativ. Este indicat în cazuri de: senilitate, debilitate, angină pectorală, deficienţe cronice ale aparatului respirator, lipsă de energie.
“Elixirul tinereţii”: 350 g de usturoi bine pisat se amestecă cu sucul de la 24 de lămâi mari. Se lasă 24 de ore într-un borcan acoperit cu tifon. Se agită bine înainte de întrebuinţare. Doza: o linguriţă seara, cu o jumătate de pahar de apă călduţă. Este indicat pentru: oboseală cronică, lipsă de energie, obezitate, hipotensiune.
Noua Era 